CALATORIE IN UNIVERSUL COLAJULUI

CALATORIE IN UNIVERSUL COLAJULUI

Colajul este un procedeu artistic compus din materiale diverse, ca hârtia, fotografii, panglici sau alte obiecte, ataşate unui suport de bazǎ. Termenul derivǎ din franţuzescul „coller” unde înseamnǎ „a lipi’ şi a fost inventat de Georges Braque şi Pablo Picasso la începutul secolului 20 când colajul a devenit o parte distinctivǎ a artei moderne.

Colajul ofera o noua perspectiva in pictura, cu componente neomogene si forme care imbogatesc suprafata plana a lucrarii. Astfel este reexaminata relatia dintre pictura si sculptura, din moment ce rezulta adesea o creatie reliefata, chiar tridimensionata, punct de plecare pentru o alta generatie plastica: ansamblaje, constructii, unele nici macar foarte bine definite sau incadrate.

Colajul este un concept artistic asociat cu inceputul modernismului. Se pare ca originea colajelor se pierde in urma cu sute de ani, dar el reapare dramatic la inceputul secolului 20, ca o noutate absoluta. George Braque si Pablo Picasso, aflati atunci in perioada de creatie cubista, il lanseaza ca o parte distinctiva din Arta Moderna. In fond, colajul este format din ansamblajul unor forme diferite, in intentia de a realiza o noua imagine.
Colajul începe sǎ fie folosit din 1910,mai întâi de cubişti,apoi de dadaişti şi in final de suprarealişti.

3

Ȋn sânul mişcǎrii dada, mulţi artişti germani folosesc şi fotomontajul, colajul fǎcut cu ajutorul fotografiilor sau a unor pǎrţi dintr-o serie de fotografii cu scopul transmiterii unui mesaj, atât artistic, cât şi politic.Spre deosebire de colajul cubist care era doar o tehnicǎ plasticǎ şi de fotomontajele politice ale dadaismului german, colajul suprarealist inspirǎ noi asociaţii vizuale, poetice şi onirice, de cele mai multe ori reprezentând un univers de vis, supus capriciilor inconştientului.

Colajul în pictură
Arta colajului a fost dezvoltată pe la 1910 de Georges Braque şi Pablo Picasso cu papiers colles – hîrtii lipite. Printre artiştii cu rezonanţă în arta colajului din secolul XX se numără Andy Warhol, Marcel Duchamp, Gilbert&George, Joseph Cornell, Robert Motherwell, Ben Nicholson, Jacques Villeglé.

Se presupune că primul care a folosit această tehnică a colajului în pictura cu ulei a fost Pablo Picasso. Conform criticilor de artă, Georges Braque a fost inspirat de tehnica folosită de către Picasso şi a aplicat-o propriilor opere de artă. Desenele lui Braque erau realizate prin alipirea unor alte elemente care au creat un puternic impact în domeniul artistic. Artiştii suprarealişti au profitat la maximum de tehnicile colajului.

Cubomnaia reprezintă o tehnică a colajului specifica acestei perioade. Aceasta constă în tăierea unei imagini în pătrate de diferite dimensiuni, după care acestea erau reorganizate haotic. Această tehnică este una foarte interesantă, iar impactul său asupra artei în general a fost unul impresionant.

Dacă vă place opera lui Salvador Dali dar cu o ironie modernă şi extrem de bine ţintită, ei bine lucrările ilustratorului polonez Igor Morski pot satisface gusturile şi cele mai cîrcotaşe. Utilizînd tehnica de montaj electronic pentru a realiza o lume ireală dar în acelaşi timp foarte reală, Igor Morski te duce cu gîndul la personajele şi situaţiile din romanele lui Franz Kafka sau George Orwell.

Un Joseph Cornell, în SUA, un Jiri Kollar, în Europa, colajele din tinereţe ale lui Max Ernst (şi revenirile periodice la o tehnică devenită, prin forţa personalităţii sale, metodă şi filosofie), în fine, autoritatea cu care o seamă de graficieni de prim rang folosesc tehnicile combinate au făcut mai mult pentru prestigiul operei bazat pe un montaj de imagini decât toate scrierile dedicate genului. La noi, Corneliu Petrescu a creat un tip de tablou în care inserţiuni de textile, tipărituri felurite – de preferinţă vechi şi străvechi -, timbre ori înscrisuri de epocă vin să pună în valoare suprafaţa pictată în tehnici tradiţionale. Operele sale nu sunt în întregime colaje, ci picturi, cum singur le defineşte, în “tehnici mixte”.

Derek este un artist american, specializat in arta colajului, iar lucrarile sale sunt alcatuite din bucati de hartie rupte din sute de reviste, bucati care, puse cap la cap si privite in ansamblu infatiseaza in general portrete feminine. Desi inainte de “marea reciclare” Derek a lucrat ca si designer si graphic illustrator timp de 15 ani, printre clienti sai numarandu-se si Lenny Kravitz, U2, Van Halen, Kings of Leon, Madonna, Lucasfilm, ESPN, Harley Davidson, Reebok si altii, acesta a devenit cunoscut datorita colajelor sale care au atras un numar impresionant de admiratori.

2.-Derek_Gores_collage

 

3.-Derek_Gores_collage

Desi primit cu oarecare retineri de privitorul neavizat, colajul si-a cucerit repede un loc respectabil, lucrarile de acest gen fiind expuse in mari muzee , precum Tate Gallery din Londra, Museum of Modern Art (MOMA)din New York sau Muzeele de arta moderna din Paris, din Roma, din Berlin etc. In Romania inceputului de secol 20, au folosit colajul pictori avangardisti precum Marcel Iancu, M.H.Maxy, Victor Brauner, Jean David, Jules Perahim.

Colajul cu lemn
În afara colajului realizat cu elemente din hîrtie, mai tîrziu a luat naştere şi colajul realizat din elemente din lemn. Kurt Schwitters este cel care a început să experimenteze în jurul anului 1920 colajul din lemn. Cu toate acestea, se presupune că folosirea lemnului datează încă din timpul începutului colajului modern pe hîrtie, atunci cînd Georges Braque a lipit pe picturile sale bucăţi de lemn de stejar. Colajul cu elemente din lemn a făcut ca această tehnică să caracterizeze nu doar pictura, ci şi sculptura.

4

Tehnici moderne ale colajului
Decupajul reprezintă tot o tehnică a colajului care a luat naştere la începutul secolului XX. Această tehnică poate fi considerată un adevărat meştesug. Presupune alipirea elementelor unor picturi pe un anumit obiect, după care obiectul respectiv poate fi lăcuit. Scopul principal al acestei tehnici este acela de a conferi adîncime imaginii. Chiar daca la început decupajul a fost considerat un stil abstract, treptat a devenit o tehnică foarte interesantă, aplicată în mai multe domenii.

O altă tehnică interesantă a colajului este fotomontajul şi presupune, după cum spune şi numele, folosirea mai multor fotografii sau a unor părţi din fotografii pentru a crea o operă de artă. Fotomontajul reprezintă o tehnică a colajului folosită foarte des şi în prezent însă, dacă în trecut artiştii decupau imaginile, acest lucru se realizează în momentul de faţă cu ajutorul diverselor programe pe calculator, mai ales că fotografia digitală a evoluat atît de mult. Fotomonatajul este folosit în prezent în foarte multe domenii, dar mai ales în cel comercial.

Eu fac decupaj şi fotomontaj manual, nu pe calculator. Colaj din hîrtie. Mă consider un povestitor în imagini. Decupez imaginile din reviste, printuri, ziare şi le lipesc apoi într-o altă perspectivă realizînd o altă poveste. Nu pot spune exact cum îmi vine să aşez imaginile decupate pentru că atunci cînd lucrez mă conectez la ceva ce nu pot explica. Lucrarea este gata cînd simt că toate imaginile sînt aşezate exact în locul lor. Povestea pe care o concept se formează în momentul cînd mă apuc de lucru.

Colajul reprezintă un pas înainte fără precedent în a aduce arta și viața mai aproape de o experiență simultană. El trebuie înțeles nu doar ca o tehnică a punerii laolaltă a unor fragmente, ci și un mod de a ne diseca ori chestiona propria personalitate, de a ne analiza viața , desfășurarea ei în lumea de azi.

Este o tehnică ce pare facilă la prima vedere, însă lucrurile nu stau așa, mai ales în cazul colajelor abstracte care necesită multă imaginație și pricepere din partea artistului în alegerea și așezarea materialelor în scopul transmiterii mesajului său, dar și un exercițiu mental din partea receptorului de artă în scopul decodificării acelui mesaj.

Despre colaj şi tehnicile colajului
Realizarea colajelor poate reprezenta o activitate interesantă pentru oricine iubeşte creativitatea. Colajul reprezintă o artă în adevăratul sens al cuvîntului, însă în acelaşi timp este o metodă inedită de a pune imaginaţia şi creativitatea la încercare. Scopul principal al colajelor, ca al tuturor artelor de altfel, este acela de a exprima un mesaj şi de a transmite emoţii, trăiri şi sentimente. Alegeţi materialele pe care le doriţi, hîrtie colorată, bucăţi de material textil, imagini şi articole din reviste şi ziare precum şi alte elemente, şi puneţi-vă imaginaţia la încercare. Această activitate poate fi plăcută şi foarte educativă şi pentru cei mici.

Colajul reprezintă aşadar un mijloc modern de exprimare artistică prin care oricine îşi poate cultiva imaginaţia şi spiritul creativ.Ȋn continuare, deşi mǎ ocup de puţin timp de realizarea colajelor, vǎ prezint câteva ponturi care pe mine mǎ ajutǎ de fiecare datǎ:
– Alegerea unui suport potrivit este esenţialǎ: fie cǎ e vorba de hârtie sau carton, suportul poate fi, de fapt, cam orice se preteazǎ lipitului. Una din dorinţele mele este sǎ fac un colaj pe nişte coperte de cǎrţi vechi.
– Materialele de care ai nevoie pentru realizarea unui colaj sunt puţine şi la îndemânǎ: foarfecǎ, lipici- unul mai bun, de preferat, foi de hârtie colorate, decupaje din reviste sau ziare, bucǎţi de tapet nefolosit. Eu am inclus o datǎ şi folia de aluminiu alimentarǎ. Ȋmi doresc foarte mult sǎ folosesc la un moment dat nasturi de diferite forme şi din materiale diverse. Se pot folosi şi fotografii, dar eu nu m-am îndurat pânǎ acum sǎ le ciopârţesc pe ale mele.
– Dacǎ vreţi sǎ formaţi un cuvânt, decupaţi literele din surse şi cu fonturi diferite.
– Eu lucrez mai bine când am o temǎ specificǎ în minte. Pornesc de la o imagine dintr-o revistǎ, o idee se formeazǎ şi aşa încep sǎ caut frânturi de alte imagini care se potrivesc temei. Apoi, înainte de a începe sǎ lipesc, aranjez imaginile ca sǎ am o idee despre cum va arǎta produsul final.
– Dacǎ vǎ pricepeţi la desen, puteţi insera şi ceva fǎcut de mâinile voastre.
– De la hârtie sau carton, puteţi trece apoi la suporturi mai complicate, ca bucǎţi de material (mǎtase, lânǎ, dantelǎ, etc) sau nisip.
– Evident, colajul dupǎ care nu trebuie sǎ strângi este cel electronic, iar varietatea de imagini este mult mai mare decât pentru cel fizic.

Ca în orice altǎ activitate, cel mai greu este sǎ începi. Odatǎ depǎşitǎ etapa asta, sunt convinsǎ cǎ vǎ veţi bucura de tot procesul decupǎrii, gǎsirii unei teme şi lipitului. Şi evident, nimic nu se comparǎ cu bucuria de a vedea ceva fǎcut cu propriile tale mâini!

RESURSE INTERNET:
Sursa 1- http://www.books-express.ro/book/9781581807875/Collage-Lost-and-Found,WFT.html
Sursa 2- http://carmen-maftei.blogspot.ro/2012/09/despre-colaj-si-tehnicile-colajului.html
Sursa 3- http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/drdorel-schor-colajul-cel-mai

11

18

 

colagens-com-livros-6

 

colagens-com-livros-13

 

colagens-com-livros-14

 

colaj-daniel1

 

vintage_summerr

 

fidelitatea2am

 

 

Close Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

bannerHomepage